Acrostihuri
Cea dintâi chemare
Mângâiere-i peste vreme
Acea clipă minunată,
Mărturie o să-nsemne,
Atunci când devine faptă.
E ceva mai frumos ca atunci
Micuțul tău când merge-n brânci,
Inimioară care mai tresare
La cea dintâi chemare!
Iar râsul lui rază de soare
Aduce mângâiere și încântare!
Țâncu-ți privește ochii drept,
Un giuvaer ce-l pui la piept,
Că-i cea mai dragă a ta comoară,
Atunci când spune întâia oară "Mamă"!
acrostih de Constantin Iordache
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Ghid de intoxicatii acute la copil" de Constantin Iordache este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar Mărgăritar de rouă
E zarea mai senină-n doi,
Mai plină de farmec și de cânt,
Iar zorile de zi, în chip fericit,
Lumina aduc iarăși înapoi,
Iureșul razelor de soare,
Aur aduc din depărtare.
Țesând cu modestie vălul,
Urzind, mărgăritar din rouă,
Culeg, formând și colierul
Adus prin "DA" în viață nouă.
Mai presus de bucurie
Au cununa de pe frunte,
Mirii-n drum spre căsnicie,
Aur, semnul celor sfinte
acrostih de Constantin Iordache
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Românilor din inima României
Românu-i dârz de când se știe,
Om de-o aleasă omenie,
Mereu prezent unde e greu,
Înfruntă greul în felul său,
Neobosit la fapte bune,
Idealul său nu va apune.
Liber, statornic și stăpân,
Oricând și generos și bun,
Rămâne-n crezul său creștin.
De la Daci a moștenit
Iubirea de acest pământ;
Nu-i datorie, dar mai sfânt!
Hărnicie, cu însuflețire,
Am dăruit cu fiecare clipă,
Respect deplin și prețuire,
Generoși clipă de clipă,
Harul ne-am împărtășit,
Iubirea de acest pământ.
[...] Citește tot
acrostih de Constantin Iordache
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dor de înălțime
Mai poartă cu sine
Acel dor nemărginit,
Roua nopților senine,
Inimă de infinit,
Acel dor de înălțime,
Numai Domnul a dăruit!
Ioni, de pe înălțimi alpine,
Ozonul e binevenit,
Răsplata însutită ce vine,
Dumnezeu a dăruit.
Acasă, chiar în grădină,
Crezul său în vreme împlinit,
Har deplin purtat mereu,
E-un dar dat de Dumnezeu!
acrostih de Constantin Iordache
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cuvinte potrivite III
Dragostea
Onestitatea
Iubirea
Neîncetat
Aceeași.
Rămâne
Adesea
Numai în
Gândul său
Un vis împlinit.
acrostih de Constantin Iordache
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cuvinte potrivite II
Devotamentul
Optimismul
Idealul
Numitor comun
Al faptelor.
Răspundere
Angajament
Necunoașterii
Găsește soluții
Un învingător.
acrostih de Constantin Iordache
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Inimă curată
Pământul a iubit întotdeauna,
Alături a chemat pe Dumnezeu!
Tărie ca să-i dea într-una,
Răsplătind cu bunătăți mereu.
Oricând cu inima curată,
Nu obosește niciodată.
Găsește timp pentru sărmani,
Infirmilor daruri și bani,
Gându-i e sincer și curat,
Iubește fapta cu adevărat.
Biserica-i e casa sfântă,
E-un credincios adevărat
Construiește și cuvântă,
Ajută pe credinciosul cel curat.
Lumina credinței este nesfârșită,
Iarăși și iarăși îl ajută!
acrostih de Constantin Iordache
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cuvinte potrivite
Dăruirea asumată,
Optimism ponderat,
Ideal meritat,
Numitor comun în toate,
Al propriilor fapte.
Răspundere justificată,
Adoptată pentru o faptă.
Nerostită prin cuvinte,
Gândul merge înainte
Urmându-și o cale dreaptă.
acrostih de Constantin Iordache
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cuvântul ales
La orizontul prins în noapte
Umbra luminii iarăși va străbate,
Inima ce bate să-mplinească toate.
Legământ, îndemnuri către faptă,
Un vis lăuntric care-l poartă.
Cuvântul ales e-o veche moștenire,
Ideea de mai mult și mai bine,
Acestea sunt în ideal și avânt
Nepieritoare cum e viața pe pământ.
Tenacitatea în gând și faptă,
Rază de împlinire a vieții,
Izbânda sa când vine-i meritate
Ține de zorii dimineții,
Ăsta-i ecoul demnității.
acrostih de Constantin Iordache
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Urzind în parc
Luceferi cu milioanele coboară,
Urzind în parc pe trunchiuri, pe coroană,
Ie din nea, pufoasă și ușoară.
Lacul, oglinda lunii-n plină noapte,
Unde s-au spus atâtea șoapte.
Chemarea lui la toți o-mparte,
Idile și îndemn din zori în noapte,
Alunecă pe-o aripă de vis
Nenumărați patinatori ca-n paradis.
Totu-i în jur de-argint curat,
Reflectă o strălucire aparte,
Iar raza soarelui venită de departe,
Țintind doar c-o privire s-a-ntrebat:
Ăsta-i decor de iarnă sau un vis adevărat.
acrostih de Constantin Iordache
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!