Acrostihuri
Ghici, cine e...
Vijelioasă ca și furtuna,
Inimoasă întotdeauna,
Curioasă și plină de dor,
Hărăzită de zei pentru amor,
I-a zâmbit totdeauna Fortuna.
Toți o'nconjoară și o curtează,
Oricare din noi o flatează,
Mărinimoasă ca ea nu mai e.
Acum să-mi spui cine e!
acrostih de Corneliu Culman din Niște poezii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Luceafărul de zi
Mama-l mângâie
Auzi tu?!
Răsare luceafărul de zi!
Ia scoală tu, mamă!
Nu mai e timp!
Sosi acu',
Opri căruța la poartă
Repede;
E vreme bună.
Sacul cu mălai pus,
Craiova ne așteaptă
Unde-o să facem o poză de ministru!
acrostih de Constantin Iordache
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Ghid de intoxicatii acute la copil" de Constantin Iordache este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar Fereastra magică
Fiorul poetic
L-a cuprins
O fereastră magică
Rămâne deschisă;
Ea-i lumina mare
A gândului.
Favoruri nu face
Luminii din
"Ochii de întrebări"
Răsplată meritată
E și-o chemare
Sosită la vreme
Ca o cheie
Universală de suflet!
acrostih de Constantin Iordache
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Suflet de poveste
Oriunde-l port cu mine
Rămâne-o amintire
A fost ce-a fost și este
Lumina suflet de poveste!
Cum n-am văzut vreodată
Răsărind ca un soare
Având chip nou, culoare
Iradiind lumină
Optimism nemărginit
Virtutea muzicală
Aici s-a împlinit.
acrostih de Constantin Iordache
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dor de înălțime
Mai poartă cu sine
Acel dar nemărginit
Rouă nopților senine
Inimă de infinit
Acest dor de înălțime
Numai Domnul a dăruit.
Ionii de pe înălțimi alpine
Ozonul e bine venit
Răsplată însutită ce vine
Dumnezeu a dăruit.
Acasă, la el în grădină,
Crezul său în vreme e împlinit
Har deplin să-nvingă la greu
E-un dar dat de Dumnezeu.
acrostih de Constantin Iordache
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dar din darul sfânt
Darul ți-e neprețuit,
Rază de speranță,
Acel crez nemărginit
Gând și luptă pentru viață
Asta-i dar din darul sfânt.
Fiecare cuvânt
Oricare dintre pagini
Reflecție, avânt
Mărturii și imagini
Un șir nesfârșit de fapte
Lumină-s, credință în toate
Atât de mult așteptate.
Aduc de fiecare dată
Speranță împletită cu faptă.
acrostih de Constantin Iordache
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Romanța izvorului
Lucește diamantul amintirii
Ascuns în praful clipelor trecute,
Mult am căutat izvorul fericirii
Un însetat, pe căi necunoscute.
L-am întâlnit și undele-i părură,
Tot ce-i mai bun în stare să m-aline
Iar eu băui din apa cea mai pură,
Atunci pieriră negrele-mi suspine.
N-am zăbovit acolo multă vreme,
Iuțindu-mi pasul într-o altă parte;
Alte miraje nu-ncetau să cheme.
Lăsatu-m-am târât tot mai departe
Iar azi, cuprins de cruda disperare,
Nu mai găsesc scânteia de speranță
A apelor prea pline de-alinare.
Izvor secătuit pe totdeauna,
[...] Citește tot
acrostih de Ionel Adrian Gugea (3 aprilie 2013)
Adăugat de Ionel Adrian Gugea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mamei mele
pentru Codruța Velea
Tare scumpă, ca o floare
Ești tu mamă iubitoare,
Inima mi-o dăruiești,
Un vis drag îmi împlinești.
Bunătatea mă-nconjoară,
Ești frumoasă primăvară,
Să fii zâna din povești;
Calde zâmbete primești!
acrostih de Gabriela Gențiana Groza (6 martie 2013)
Adăugat de Gabriela Gențiana Groza
Comentează! | Votează! | Copiază!
Au fost scrise Cartea "La mana lui Cronos" de Gabriela Gențiana Groza este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar Geniul, floare rară (acrostih)
Mijit ca sâmburele-n rocă,
Izbuc, al verbului tribun,
Hotar cuvintelor, epocă,
Amnar, iubirilor stăpân,
Ivit spre pildă, temelie
Eternă harului străbun,
Monumental, ca o solie
Intrată-n opul ce compun;
Noian de stihuri, când poeții,
Emuli pigmei și vanitoși
Se străduiau să-nvingă sorții
Cântând din lira lor, făloși,
Un bulgăr de cenușă-amară
Lăsau în urma lor, prejos,
Umbriți de geniul, floare rară
Crescut al lumii scump prinos.
E tare limpede fântâna
Adăpătoare în amurg,
Fermecătoare codrul, stâna,
Aduse-n scris de Demiurg;
[...] Citește tot
acrostih de Gabriela Gențiana Groza din Irundel și Irundica (2000)
Adăugat de Gabriela Gențiana Groza
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cuvântul meu, tăcerea (acrostih)
Crisalidele au mușcat cuibul ne-nașterii.
Universalitatea moare-învie-n destule copii.
Vitraliile pântecului verde naște primăvara.
Ana s-a metamorfozat în lut.
Nimfele cântă în hora imaterialității:
Tu, lumină mi-ai ascuns dreptul de-a fi, femeie,
Undeva, în samavolnicia uzurpatorilor de euri!
Lampa dezgroapă din firidele minții, neuroni avortați!
Mute ființe decupează din hârtie albă,
Ecouri surde în valuri mânjite de cerneală!
Unele dopuri scot sunete bizare.
Telurice, vise alunecă spre miezul credinței.
Aud, în depărtare zgomotul nașterii.
Crispate fețe dălțuiesc stâncile (cu forma femeii) departe de mal.
Euforia dezvelirii adună nepieptănate paiațe.
Rumoare lângă apa murdară de val:
E zidul surpat! Incinerată, Ana, moare-ntr-o cană de lut.
Azi, bețivii sorb lichiul dulce-al curgerii... doar azi.
acrostih de Mirela Nicoleta Toniță
Adăugat de Mirela Nicoleta Toniță
Comentează! | Votează! | Copiază!